In satele Romos si Romosel se practica «Obiceiul calusarului», un dans traditional executat de anumite persoane adunate intr-o formatie cu reguli foarte stricte de organizare. Originile acestui dans stravechi provin din «Saturnaliile romane», traditii care au influentat populatia autohtona in timpul ocupatiei romane.
Dansul calusarilor din Romos are o traditie indelungata, timp in care formatiile au cunoscut celebritatea. In anul 1599, 112 calusari intre care si calusarii din Romos, au participat la intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul in Alba Iulia. Se poate spune ca timp de sute de ani, calusarii din Romos nu au lipsit de la nici un eveniment cultural major care s-a petrecut in aceasta parte a Transilvaniei.
In satele comunei, dansul calusarilor a devenit un obicei popular care are loc in timpul sarbatorilor de iarna. Incepe in ajunul Craciunului si tine pana in 2 ianuarie.
Formatia de calusari cuprinde numai feciori, alesi in numar impar. Pregatirile pentru acest eveniment incep din timpul pustului de Craciun, cand calusarii isi aleg o gazda. De obicei gazda este cel mai influent si bogat om din sat. El trebuie sa-i primeasca pe calusari in gospodaria lui in toata perioada desfasurarii obiceiului.
Formatia de calusari are o structura foarte stricta. Seful formatiei, «vataful», este mai in varsta decat ceilalti feciori si se distinge prin autoritatea fata de ceilalti calusari. El trebuie sa fie un bun orator si sa aiba o gandire spontana. Vataful are un secund care trebuie sa-l inlocuiasca daca este cazul. Ceilalti membri ai formatiei sunt dansatori care executa miscarile vatafului. Pe langa calusarii dansatori mai sunt si «jupanii», tineri aspiranti, care se initiaza in dansul calusarului. Jupanii umbla mascati si imbracati in mod bizar. Ei au sarcina sa stranga mancare si bautura pentru calusari mergand pe la casele oamenilor. Jupanii dau alimentele in grija «ceparului» un alt membru al formatiei care pastreaza ceile de la camera de depozitare. In timpul dansului, jupanii au maturoaie cu care lovesc pe oricine incearca sa se apropie de calusari. Alte personaje din formatia de calusari sunt «turcasii». Turcasii sunt doi tineri voinici care poarta «turca», o reprezentare frumos impodobita a unei capre. Turca are panglici multicolore, blana de capra, iar in coarne atarna ciucuri multicolori si blanita de iepure.
In dimineata Craciunului, calusarii merg la biserica, unde preotul le sfinteste «zdrincanele» (ciucuri de lana multicolora, agatate in jurul picioarelor de la genunchi in jos). Apoi, calusarii viziteaza familiile dispuse sa-i primeasca, unde executa dansul specific calusarilor. Periplul pe la casele oamenilor se incheie in 2 ianuarie odata cind in mijlocul satului oamenii asista la impuscarea turcilor, dupa care merg cu totii la „gazda calusarilor” unde se incinge o petrecere.
Ali-moli:
Este un obicei intalnit sub nume diferite si in alte sate din Transilvania. In unele locuri se cheama «Moroleuca», altele «Strigatura de peste sat» etc. Obiceiul are loc primavara, in a doua jumatate a lunii martie. Seara, tinerii din sat se aduna pe dealurile din apropiere si aprind focuri din diferite materiale adunate gramada. Mai recent folosesc anvelope uzate. In timp ce imping gramezile aprinse sa se rostogoleasca la vale, tinerii striga diverse critici satirice la adresa unora dintre consatenii lor.
Pingback: (VIDEO) Călușarii din Romos, un documentar superb din 1970 - Apuseni Info